Alfabetul

abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz
abcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywzabcdefghijklmnopqrstuvxywz

10

Uneori imi place sa ma infometez si sa ies. E o senzatie care nu pot sa o cunosc altfel. Imi place sa privesc lumea si intamplarile banale. Un copil plangand, vantul care mangaie frunzele unui copac, o batrana care cerseste, etc. Cred ca termenul e ca privesc lumea, nu o vad. Reusesc sa imi golesc capul si sa nu gandesc. Cu cat gandim mai mult despre un lucru cu atat ne indepartam mai mult de adevar. Daca de exemplu ne uitam la o floare si vedem cat de frumoasa e, deja daca ne gandim ca acea floare e frumoasa, in admirarea frumusetii intervine gandirea si nu mai intelegem adevarata frumusete. In aceasta stare inteleg lumea altfel. mai frumoasa, mai buna. Neschimbata de diviziunea care o impune scara economica sau orice dogma cu care suntem invatati. Atunci cand suntem foarte mici si nu ne gandim la sensul pe care aceasta lume vrea sa il dam unui lucru totul este mai frumos si timpul are alt inteles. Incerc sa ma privesc pe mine. Cred ca e cel mai greu lucru. Sa te privesti pe tine insuti.
Nu de multe ori am incercat sa intru intr-o stare de liniste interioara. Sa incerc sa ma regasesc. Sa imi vad sufletul. Sa il las pe el sa ma conduca. Reusesc doar pentru foarte putin timp. Imi inchid ochii si ascult lucrurile din jurul meu. Fara sa incerc sa le dau vre-un nume (latrat de caine, bataile ceasului, o masina trecand). E o senzatie incredibila. Pieliea ti se face "ca de gaina" si fiori iti trec prin tot corpul necontenit.
Dar asta din pacate nu poti sa o faci in viata de zi cu zi. Tot ce poti sa faci este sa incerci sa devii o persoana mai buna si sa incerci sa nu mai gandesti doar cu capul. El este deja indoctrinat. Trebuie sa te cunosti pe tine insuti, sa te iubesti pe tine insuti ca sa iubesti si pe altcineva. Daca te urasti., nu ai cum.
Oricum ar fi, viata e frumoasa si trebuie sa inveti sa o traiesti asa cum e, nu cum te invata altii sa o faci.

9

Cum ar fi sa mori si, daca intr-adevar exista ceva dupa si tot ipotetic vorbind inainte sa-ti dai duhul iti vezi toata viata in cateva secunde. Ce anume ai vedea? Momentele capitale sau detaliile?
Daca ai sti ca mai ai de trait 48 de ore ce ai face? Ai incerca sa-ti iei ramas buna de la toti cei care ii cunosti, ai incerca sa-ti ceri iertare pentru greselile tale si sa le multumesti pentru momentele frumoase din viata ta? Ai face dragoste cu persoana pe care o iubesti inca o data? Ai incerca din lucrurile care nu le-ai incercat pana atunci? Te-ai droga? Te-ai arunca cu parasuta? Ti-ai scrie memoriile? Ai jefui o banca? Ti-ai dona organele in folosul medicinii, pentru ca altii sa aiba o sansa? Ai face un testament? Sau poate nu te-ai ridica din pat fiind prea doborat de veste. Vei pleca undeva departe si te-ai ascunde ca sa adeveresti faptul ca toti oamenii mor singuri?
Daca ai avea 9 vieti cum se spune ca ar avea pisicile si ar trebui sa alegi ca 8 sa fie de un fel si una de alt fel. Ce ai alege sa fii mai mult print sau cersetor. Om de rand sau rege?
Ce ne opreste sa spunem sau sa facem ceea ce vrem cu adevarat. De ce gresim cand stim ca o sa ranim?
De ce saptamana are 7 zile?
De ce radem? De ce plangem?
De ce iubim? De ce uram?
De ce orice?

cu un picior in basm si unul in abis

1. Ce mult ne e teama de esec. Cu toate ca de cele mai multe ori am incercat sa trec peste aceasta frica, cu gandul sa nu raman cu regrete mi-am dat seama ca am ramas cu regrete mai mari pentru ca am incercat. Daca as fi stat cuminte in locusorul meu poate ar fi stat altfel lucrurile. Dar cine poata sa faca asta? Cu totii suntem constienti ca la o actiune urmeaza o reactiune si trebuie sa ne asumam riscurile. Astfel inveti din greseli.
Actiune si reactiune. Prcatic la asta rezuma tot.
2. Uneori simti nevoia unei schimbari. Mica sau mare. E de ajuns sa crezi ca daca te muti la blocul de vis-a-vis deja ai facut schimbarea de care ai nevoie in viata ta. E posibil sa fie asa. M-am mutat din loc in loc de destul de multe ori. Tot timpul pornind cu noi vise si aspiratii. Intr-adevar entuziasmul m-a facut sa si reusesc de multe ori. Dar din pacate entuziasmul nu dureaza mult. Sau nu cat de mult imi doream.
Cu totii cand ne simtim in impas in viata cautam sa incercam sa invinovatim pe altcineva sau altceva. Noi suntem singurii vinovati din pacate. Atunci apare ideea de schimbare. Sa te trezesti dimineata si sa spui STOP. De azi schimb tot. De azi indepartez orice buruiana din viata mea si o iau de la capat. E un gand maret.
Totusi buruienile cresc in orice conditii si apar la nesfarsit orice ai face.
Tot ce trebuie sa faci este sa le indepartezi de la inceput pentru a nu apuca sa creasca si sa nu mai lase soarele sa patrunda.
Schimbarea e doar un light-motiv care ne urmareste in viata. Dar nu de schimbare in sine avem nevoie. Putem sa incepem un lucru si sa-l ducem 100 de ani fara sa simti nevoia de schimbare. Doar trebuie sa ne dam seama la timp cand buruienile trebuie plivite. Nu conteaza procedeul. Conteaza rezultatul (a se vedea "scopul scuza mijloacele")

Ce aberatii........

7

Azi m-am gandit la ea. Gandeam mai repede decat sa pot scrie.

PUNCT

Te uiti si vezi fumul alb ca o cascada de lapte care iese din filtrul gol. Pentru cateva secunde iti trec prin cap un milion de ganduri si timpul pare sa se dilate. Ai timp sa te gandesti exact la ceea ce vrei sau poate sa vezi altfel lucrurile care deja le-ai trait, sa le schimbi dupa bunul plac, sa-ti creezi o infinitate de noi variante sau sa simti o infinitate de alte lucruri pentru acelasi eveniment. Incerci sa trasezi un grafic al vietii tale ; stii ca o axa trebuie sa fie timpul, dar nu stii care trebuie sa fie cealalta. Poate o axa a evenimentelor, sau poate a sentimentelor si trairilor. Sau poate nu ar fi un grafic ci un fractal...
Devii liric numai in momente capitale ale vietii. In agonie, in iubire, in suferinta. Este ca un cantec al sangelui, al carnii si al nervilor.
Nu stiu pentru ce trebuie sa facem ceva in lumea aceasta ; pentru ce trebuie sa avem prieteni, aspiratii, sperante si visuri. Nu ar fi de o mie de ori mai usor sa te retragi intr-un colt de lume, unde nimic din aceasta lume sa nu mai aiba ecou...? Am pierde tot si nu am castiga nimic. Dar ce e de castigat? Sunt unii pentru care orice castig nu are nici o importanta. Suntem toti inchisi fata de celalalt. Si daca am fi deschisi incat sa primim totul de la celalalt sau sa-i citim in suflet pana in adancuri, cu cat i-am lumina destinul?
Singurul lucru care nu poate fi pus la indoiala pe planeta asta este moartea. Ne indoim de toate si totusi traim, De fapt tocmai faptul ca ne indoim de toate ne face sa iubim viata atat de mult.
Uneori vedeam anumite "personalitati" la tv, cand eram mai mic si nu concepeam ca ele chiar traiesc intr-un colt de lume avand fiecare viata in felul lor de oamenu normali. Am incercat sa ma transpun in viata lor. Primul cu care am incercat a fost M Jackson, cred ca dupa ce a fost in concert la Bucuresti. Inchizi ochii si deodata te simti ca un bob de fasole care a fost fiert prea mult si incepe sa se zbarceasca. E un sentiment ciudat.
Nu stiu cum va fi al 3-lea razboi mondial, dar al 4-lea se va purta cu bate si pietre. Asta a spus Einstein. Mi se pare genial cum printr-o singura fraza simpla sa explici un eventual sfarsit al umanitatii.
Trec pe langa o biserica mica din lemn, iar in spatele ei vad ca se ridica o imensitate din beton si caramida..o adevarata catedrala. De ce au trebuit sa faca asta? Pentru ca erau prea multi "enoriasi" si nu mai aveau loc sa preamareasca divinitatea in acea bisericuta? Nu am inteles niciodata rostul. Nu sunt o persoana credincioasa, dar nici ateu. Incerc sa inteleg lucrurile in felul meu fara sa-mi pun cenusa in cap. Nu inteleg de ce trebuie sa ma duc sa sarut icoanele pe care le saruta altii inaintea mea (herpes, etc..) sau sa ma spovedesc sau sa sarut mana la unu' care a ajuns sa fie preot cu toate ca nu are nimic sfant in el. Dupa cum zicea si profa' de istorie din generala :"Cum sa ma duc eu sa-i sarut mana sau sa-i spun pacatele mele unui fost elev de-a meu care a ajuns preot aici? Era un nesimtit si un prost in vremea cand ii eram profesoara" Si mai tarziu am cunoscut si eu "seminaristi" la teologie. Religia cred ca si-a pierdut din intelesul ei de fapt.
O singura persoana am cunoscut...care am simtit ca are ceva sfant in el. Prin sfant a a se intelege ceva care radiaza bunatate, iubire si liniste interioara. Cred ca eram printr-a 4-a si am fost la o manastire, de fapt un schit undeva in munti. Se ajungea pe un drum forestier acolo. Cred ca se numea Sf. Daniel Sihastru sau Sihastrie. Nu mai tin minte exact. Cu niste rude...pentru ca stiau ca acolo traieste un calugar cu care.., nu mi stiu din ce motive vroiau sa-l vada. Poate pentru a se spovedi. In fine. Langa o bisericuta mica din lemn..parca se numea biserica dintr-un copac, pentru ca fusese construita din trunchiul unui singur fag imens...era o chilie. Din ea a iesit un om albit de prea multa vreme. Cum l-am vazut am simtit ceva in mine, ca atunci cand simti ca traiesti un lucru maret si iti vine sa cazi in genunchi sa plangi. Cu toate ca era foarte batran, ochii lui erau ca a unui copil care inca nu au cunoscut ura, invidia, orgoliul. A fost singura experienta de genul pe care am trait-o. Nu i-am dat foarte mare importanta atunci. Totusi, poate gresesc, dar ala ar fi momentul care mi-a dezvoltat o ura pentru toti preotii "de la oras" du bisericile lor imense care nu pot sa transmita nimic nici printr-un milion de vorbe. Pe cand acel om simplu care traia ca acum 1000 de ani nu a trebuit sa scoata nici macar un cuvant ca sa ma faca sa ma simt altfel.
Ce e etic in lumea asta? Cine poate da de fapt o definitie generala a eticii in orice lucru? Am ajuns sa fim atat de dezvoltati in aceasta era informatica (dezvoltati..descoperiri care ne fac sa nu mai gandim sa ne indobitocim? - fara legatura cu textul asta), incat sa putem creea noi specii (tocmai ce am vazut un documentar pe aceasta tema). Toata informatia se afla in gene. Toate fiintele au propriul cod genetic. In fine. Si niste cercetatori (oameni care nu si-au acceptat viata de fiinte mediocre) au reusit in decursul a mai multor ani sa transcrie informatia genetica de la un cromozom intr-un program pe calculator. GCUA. La literele astea se rezuma toate lucrurile. Practic prin programul asta s-ar putea creea noi specii. Intrebare a fost daca e etic. Creatia fiind atribuita lui Dumnezeu. asiaoudsfhfipoeruhijpodsajiosfpadsfoijp

Unele lucruri sunt interzise. Nu sunt legale. Nu sunt practic normale. Un mos de 80 de ani cu pula sculata timp de o ora totusi e normal si se investesc sute de milioane pentru a se "studia" cum se face acest lucru. O planta data de Dumnezeu care creste in mizerie nu e.

PUNCT.

PS : Daca n-ar exista axa timpului totusi?

5

Ce este viata ? O simpla intrebare la care raspunsul ar trebui sa fie la fel de simplu , dar cine va stii sa raspunda ? pot sa va dau cateva exemple :
Viata e la fel cum ai interpreta in public un solo de vioara, invatad stiinta instrumentului pe masura ce canti. – Samuel Butler
Viata este ceea ce ti se intampla in timp ce esti ocupat sa faci alte planuri. – John Lennon
Poti sa traiesti o suta de ani, daca renunti la toate acele lucruri care te fac sa-ti doresti sa traiesti atat. – Woody Allen
Doar viata pe care o traim pentru altii este o viata ce merita sa fie traita. – Albert Enstein
Viata este unoeri foarte zgarcita: trec zile, saptamani, luni si ani fara sa simti nimic nou. Totusi, odata ce se deschide o usa, o adevarata avalansa patrunde prin spatiul deschis. Acum nu ai nimic, iar in clipa urmatoare ai mai mult decat poti accepta. – Paulo Coelho
Nu e adevarat ca viata este o nenorocire dupa alta; este o nenorocire continua. – Edna St. Vincent Millay
Fiecare zi pare prea scurta pentru toate gandurile pe care le gandesc, pentru toate plimbarile pe care vreau sa le fac, pentru toate cartile pe care vreau sa le citesc si pentru toti prietenii pe care vreau sa ii vad. – John Burroughs
Nu trai in trecut, nu visa la viitor, concentreaza-ti toate eforturile in prezent. – Buddha
Daca o viata de om e prea scurta pentru a citi toate capodoperele, mai are sens sa scriem carti mediocre? – Valeriu Butulescu
Deci iata cateva exemple , exemple date de oameni cu renume , dar ei o vad din perspectiva lor , dar noi cum o vedem ?? Pentru noi ce este viata ,? Nu pot sa raspund in locul vostru ,fiecare vedem viata in diferite moduri insa insa ce este de fapt ea ?
Viaţa este o curgere, este un fluviu, este o mişcare continuă. Dar oamenii au impresia că ei înşişi reprezintă ceva static. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este încremenită; viaţa este o continuă schimbare. Cu cât există mai multă schimbare, cu atât viaţa este mai abundentă. Iar o viaţă abundentă aduce cu sine extraordinare schimbări, clipă de clipă.
Multa vreme am crezut ca ar trebui sa ma tem de oameni care iti vor raul, de prieteni care pot trada, de sentimente care pot provoca durere, de gesturi tandre care pot parea ridicole… Nu eram pregatit sa pricep ca indiferenta poate fi mult mai traumatizanta si demoralizanta decat toate acestea. “Sa nu-ţi fie teama de dusmanul tau ; cel mai rau lucru pe care ţi-l poate face este să te ucida. Să nu te temi nici de prietenul tau ; cel mai rau lucru pe care ţi-l poate face este să te tradeze. Teme-te insa de indiferenta. Caci prin tacerea ei, prin consimtamantul ei tacit, te ucide şi te tradează în acelaşi timp”
Ne doare indiferenta celorlalti fara de noi, mai ales atunci cand vorbim de persoane apropiate. Dar atunci cand indiferenta apare intr-o relatie de iubire? “Nu in putine cazuri, femeia si barbatul nu stiu sa se desparta la vreme. Asteapta sa dispara tot ce i-a apropiat si legat, pana ajung sa le fie sila de ei. In loc sa transforme despartirea insasi in ceva deosebit, de care sa isi aduca aminte cu duiosie mai tarziu, tarasc un rest de dragoste”
Indiferenta celorlati sau indiferenta in iubire, ne pot duce intr-o stare in care ajungem sa devenim indiferenti si fata de noi insine. Si, din pacate, nu este vorba de acea indiferenta care sa se confunde cu iubirea Christica si sa implice sacrificul personal pentru binele altora. Preferam sa ne pierdem mai degraba intr-o stare de amorteala, de nepasare, sa ne autovictimizam si sa ne innegrim sufletul cautandu-ne motive si scuze in reactile sau “nedreptatile” celor din jur. Devenim indiferenti fata de ceea ce facem, indiferenti fata de dorintele si visele noastre, indiferenti fata de destinul nostru. Nu vom face decat sa intram intr-un cerc vicios, sa reluam un ciclu traumatizat, pentru ca “fara dragoste suntem orfani de toate, fara pasiune suntem ca o moara de vant spanzurata in vid!”. “Nimic durabil nu se poate intemeia pe indiferenta”
Sta in puterea noastra sa vrem sa iesim din starea apatie si de aplatizare afectiva, sa ne regasim bucuria pentru lucrurile marunte din jurul nostru si pasiunea care ar trebui sa fie motorul oricarei activitati pe care o intreprindem. “Daca destinul nu depinde de tine, de tine depinde ce faci cu ceea ce îţi da destinul”
Am devenit fiinţe conduse de o conştiinţă a turmei şi am creat o societate a tiparelor de gândire şi credinţe. Ne este frică de război şi de iminenţa unui război. Ne e teamă de conflicte. Ne e teamă de neconsacrare. Ne e frică să privim în ochii celui sau celei pe care o iubiţi, dar tânjim cu disperare după un strop de afecţiune. Punem sub semnul întrebării fiecare lucru bun care ni se întâmplă în viata şi ne îndoim de faptul că ni se va mai repetea vreodată. Ne umilim pentru a obține succes, faimă și aur, sau chiar fericire. Am acţionat din disperare până ce am devenit niște oameni disperați .
Am urcat munți la care nu le-am văzut vârfurile, am străbătut deșerturi fierbinți și oceane fără sfârșit însa din păcate nu am văzut roua din iarba din fata casei noastre.

Sau

Viata = Ansamblu de fenomene caracteristice unui organism viu.
Viata = O boala transmisibila sexual si cu mortalitate 100%.